Constanța · duminică, 22 noiembrie 2026

Cetățenia română: cum o obții sau o redobândești

de 6 min de citit

Cetățenia română: cum o obții sau o redobândești

Cetățenia română se poate dobândi prin naștere, adopție sau acordare la cerere. Un copil născut în străinătate este cetățean român dacă cel puțin unul dintre părinți avea această cetățenie la nașterea lui. Pentru un adult străin, faptul că locuiește în România ori că s-a căsătorit cu un român nu acordă automat cetățenia. El trebuie să îndeplinească cerințele legale și să depună un dosar.

Redobândirea privește persoanele care au avut cândva cetățenia română, precum și, în condiții diferite, descendenții unor foști cetățeni români. Temeiul cererii contează mai mult decât numele de familie sau locul în care s-au născut bunicii. Actele trebuie să arate legătura dintre solicitant și persoana invocată, fără întreruperi în lanțul certificatelor de stare civilă.

Procedura este administrată de Autoritatea Națională pentru Cetățenie. Dosarul se pregătește după articolul de lege aplicabil, se depune personal, este verificat, iar aprobarea este urmată de jurământul de credință în cazurile obișnuite. Cetățenia se dobândește, de regulă, la depunerea jurământului, nu în ziua înregistrării cererii sau la publicarea unei liste. Înainte să plătești traduceri și legalizări, stabilește calea potrivită și verifică lista actuală de documente pentru situația ta. Aceasta te ajută să eviți acte inutile și să pregătești din timp dovezile care încă lipsesc.

Cum obții cetățenia română dacă ești cetățean străin

Pentru persoanele care nu au avut cetățenie română, calea obișnuită este acordarea la cerere după ședere legală în România. La momentul solicitării, persoana trebuie să aibă drept de ședere pe termen lung sau drept de rezidență permanentă. Condiția generală este locuirea legală în România timp de cel puțin opt ani. Pentru cel care este căsătorit cu un cetățean român și conviețuiește cu acesta, perioada este de cel puțin cinci ani de la căsătorie.

Durata șederii este numai una dintre cerințe. Solicitantul trebuie să aibă cel puțin 18 ani, mijloace legale pentru o existență decentă, bună conduită și să nu fi fost condamnat pentru infracțiuni care îl fac nedemn de cetățenie. Legea cere loialitate față de statul român, cunoașterea limbii române și noțiuni despre cultură, civilizație, Constituție și imnul național. Aceste cunoștințe sunt verificate în cadrul procedurii.

Căsătoria nu înlocuiește dosarul și nu scurtează termenul pentru orice persoană care are un soț român. Contează conviețuirea și îndeplinirea celorlalte condiții. Nici cumpărarea unei locuințe ori simpla deținere a unui permis de ședere temporară nu garantează cetățenia.

Există și căi speciale pentru persoane cu contribuții deosebite la promovarea culturii române sau cu performanțe sportive, fiecare cu propriile condiții. Pentru majoritatea solicitanților stabiliți în România, primul pas practic este verificarea statutului de ședere și a perioadelor care pot fi luate în calcul. Nu pregăti dosarul doar după numărul anilor petrecuți în țară.

Cine poate cere redobândirea cetățeniei române

Legea distinge între foștii cetățeni români și descendenții lor. Persoanele care au pierdut cetățenia pot cere redobândirea, iar descendenții până la gradul al doilea pot formula cereri în condițiile articolului 10. Gradul al doilea cuprinde, de regulă, copiii și nepoții. În anumite situații, când fostul cetățean a pierdut cetățenia din motive neimputabile sau aceasta i-a fost ridicată fără voia sa, articolul 11 permite cereri și descendenților până la gradul al treilea, inclusiv strănepoților.

Aceste cereri pot fi formulate cu păstrarea cetățeniei străine și cu menținerea domiciliului în afara României. Nu este necesară mutarea în țară doar pentru că solicitantul folosește una dintre aceste căi. Totuși, trebuie dovedite identitatea, filiația și situația juridică a ascendentului invocat, precum și celelalte condiții prevăzute de articolul aplicabil.

Schimbările legislative din 2025 au introdus dovada cunoașterii limbii române pentru solicitanții vizați de articolele 10 și 11. În mod obișnuit, aceasta se face printr-un certificat de competență de cel puțin nivelul B1 sau prin documente care atestă minimum trei ani de studii în limba română, în condițiile legii. Foștii cetățeni români și solicitanții care au împlinit 65 de ani la depunerea cererii sunt exceptați de la această dovadă.

Pentru cererile depuse după intrarea în vigoare a modificărilor din 2025 există o regulă tranzitorie privind depunerea ulterioară a certificatului lingvistic. Termenul a fost prelungit în 2026. Verifică exact când se aplică dosarului tău, deoarece lipsa dovezii la termen poate afecta cererea.

Ce acte pregătești și unde depui cererea

Actele diferă în funcție de temeiul legal. Dosarul cuprinde, de regulă, cererea tip, documentele de identitate, certificatele de stare civilă și cazierul judiciar cerut pentru situația solicitantului. La redobândirea prin ascendență se adaugă actele fiecărei generații dintre solicitant și fostul cetățean român. Certificatele de naștere, căsătorie, divorț sau schimbare a numelui trebuie să explice fiecare diferență dintre numele înscrise.

Pentru documentele emise în străinătate verifică dacă se cere apostilă, supralegalizare sau dacă se aplică o scutire. Traducerile și copiile legalizate se pregătesc potrivit listei publicate de Autoritatea Națională pentru Cetățenie pentru articolul ales. Un certificat deteriorat, o dată diferită ori lipsa actului de căsătorie al unui ascendent poate bloca demonstrarea filiației.

Cererea se depune personal la Autoritatea Națională pentru Cetățenie. Pentru anumite cereri de acordare sau redobândire, depunerea este posibilă și la misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale României, în condițiile legii. Verifică modul de programare și identificare, precum și eventualele obligații legate de dosarul electronic, înainte de deplasare.

La depunere se verifică documentele și se formează dosarul. Ulterior, comisia poate solicita completări, clarificări sau alte verificări. Păstrează numărul dosarului și urmărește comunicările primite, deoarece un termen pentru completarea actelor nu se confundă cu durata generală a soluționării. Evită promisiunile unor intermediari privind aprobarea sigură sau eliberarea rapidă a pașaportului.

Ce se întâmplă după depunerea dosarului

Autoritatea Națională pentru Cetățenie verifică îndeplinirea condițiilor, iar comisia întocmește o propunere. Pentru acordarea obișnuită, procedura include și un interviu pentru verificarea cunoștințelor cerute de lege. Aprobarea sau respingerea se face prin ordin al președintelui autorității. Un dosar complet permite analizarea cererii, dar nu înseamnă că aceasta va fi aprobată automat.

După comunicarea ordinului de aprobare, solicitantul trebuie, în mod obișnuit, să depună jurământul de credință în termen de un an. Pentru persoanele care păstrează domiciliul în străinătate, jurământul se poate depune la misiunea diplomatică sau la consulatul competent. Neprezentarea în termen poate duce la încetarea efectelor ordinului. Copiii minori care dobândesc cetățenia împreună cu părintele nu depun jurământul.

Cetățenia se dobândește la data jurământului, cu excepțiile prevăzute de lege. După această etapă se obține documentul care dovedește cetățenia. Dacă ai certificate de stare civilă emise în străinătate, urmează transcrierea lor în registrele române, apoi solicitarea documentelor românești de identitate sau de călătorie. Pașaportul nu se eliberează doar pe baza numărului de dosar.

Dacă cererea este respinsă, ordinul poate fi contestat în termenul legal. Motivele respingerii arată dacă problema ține de un act lipsă, de condițiile cerute sau de neconcordanțe mai dificile. Alegerea articolului potrivit și un lanț complet de documente rămân cele mai utile pregătiri pentru această procedură.