
Legea pensiilor reglementează drepturile cetățenilor la venituri de asigurări sociale după încetarea activității profesionale. Este cadrul legal care stabilește condițiile de pensionare, criteriile de calcul al pensiei și modul în care se determină vechimea în muncă. Noua Lege a pensiilor, Legea nr. 360/2023, a fost publicată în Monitorul Oficial în noiembrie 2023 și urmează să intre în vigoare în septembrie 2024. Ea aduce schimbări importante privind vârsta de pensionare, stagiul minim și complet de cotizare, dar și modul de evaluare a veniturilor pe baza cărora se calculează punctajul de pensie.
Prin această lege, sistemul public de pensii se bazează pe contributivitate: fiecare contribuabil primește o pensie proporțională cu sumele plătite la stat de-a lungul carierei. Vechimea în muncă rămâne un element central în calcul, fiind perioada pentru care s-au plătit contribuții la bugetul asigurărilor sociale. Totuși, nu toate perioadele lucrate sau petrecute în diverse activități sunt recunoscute în mod egal.
Ce reglementează Legea pensiilor nr. 360/2023
Legea 360/2023 stabilește principiile de funcționare ale sistemului public de pensii și modul în care se acordă drepturile de pensie pentru persoanele asigurate. Ea înlocuiește vechea Lege nr. 263/2010 și uniformizează criteriile de calcul, astfel încât toți contribuabilii să fie tratați echitabil.
Principalele elemente reglementate de noua lege sunt:
- Vârsta standard de pensionare: 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei, cu creștere graduală pentru femei până în 2035.
- Stagiul minim de cotizare, 15 ani.
- Stagiul complet de cotizare, 35 de ani.
- Pensia bazată pe puncte de contributivitate, calculată după o formulă unică.
Sistemul are la bază principiul contributivității: ceea ce ai plătit de-a lungul anilor la stat determină valoarea pensiei. Fiecare lună lucrată cu contribuții plătite adaugă puncte la totalul personal.
Legea introduce și conceptul de punct de referință, care înlocuiește punctul mediu anual. Valoarea acestui punct se actualizează anual, în funcție de creșterea salariului mediu brut pe economie.
Astfel, se dorește un calcul mai transparent și corect, fără diferențe mari între persoane cu cariere similare, dar în perioade diferite.
Cum se calculează vechimea în muncă
Vechimea în muncă reprezintă totalul perioadelor lucrate legal, pentru care s-au plătit contribuții la sistemul public de pensii. Ea este exprimată în ani, luni și zile și are rolul de a stabili atât dreptul la pensie, cât și valoarea acesteia.
Conform Legii 360/2023, sunt considerate vechime:
- perioadele lucrate pe bază de contract individual de muncă, cu contribuții achitate;
- perioadele în care persoana a fost asimilată asiguratului (de exemplu, concedii medicale, concedii de maternitate);
- perioadele în care s-au plătit contribuții ca PFA, întreprindere individuală sau titular de profesie liberală;
- perioadele de studii universitare, dacă s-a contribuit voluntar la sistemul de pensii;
- stagiul militar sau alte perioade asimilate conform legii.
Pentru calculul vechimii, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) ia în considerare toate documentele care dovedesc aceste perioade: contracte de muncă, adeverințe, carnetul de muncă vechi, declarații fiscale sau adeverințe de la angajatori.
Vechimea nu se calculează automat doar pe baza vârstei, ci exclusiv pe baza perioadelor de contribuție efectivă.
Stagiul de cotizare: minim, complet și suplimentar
În sistemul de pensii există trei tipuri de stagii de cotizare. Fiecare are un rol distinct în stabilirea dreptului la pensie și a valorii acesteia.
- Stagiul minim de cotizare: reprezintă perioada minimă necesară pentru a putea primi pensie. Este de 15 ani, indiferent de sex.
- Stagiul complet de cotizare: perioada care asigură calculul integral al pensiei, fără penalizări. Este de 35 de ani pentru ambele sexe, potrivit noii legi.
- Stagiul suplimentar: orice perioadă de contribuție care depășește 35 de ani. Aceasta crește valoarea totală a punctajului și implicit a pensiei.
Pentru fiecare lună de contribuție se acordă un număr de puncte proporțional cu raportul dintre venitul asiguratului și salariul mediu brut pe economie.
De exemplu: Dacă o persoană a avut un salariu egal cu salariul mediu brut, primește 1 punct pe an. Dacă a avut jumătate din salariul mediu brut, primește 0,5 puncte.
Prin urmare, nu doar durata muncii contează, ci și nivelul contribuțiilor.
Perioade asimilate vechimii
Pe lângă anii efectiv lucrați, legea recunoaște anumite perioade ca vechime, chiar dacă persoana nu a avut activitate profesională directă. Acestea se numesc perioade asimilate și includ:
- studiile universitare de lungă durată, dacă au fost finalizate cu diplomă;
- serviciul militar obligatoriu;
- concediile medicale sau de maternitate;
- perioadele de invaliditate temporară, dacă persoana a fost asigurată înainte de apariția acesteia;
- perioadele de șomaj, pentru care s-au plătit contribuții.
Aceste intervale nu adaugă puncte suplimentare la calculul pensiei, dar contribuie la îndeplinirea stagiului minim sau complet de cotizare.
Legea oferă posibilitatea completării stagiului prin contribuții voluntare, pentru cei care doresc să-și crească vechimea sau să recupereze perioade neasigurate. Această opțiune este utilă pentru persoanele care au avut întreruperi în activitate, freelanceri sau lucrători independenți.
Cum se dovedește vechimea în muncă
Vechimea trebuie demonstrată cu documente oficiale. În prezent, datele sunt gestionate de REVISAL (Registrul General de Evidență a Salariaților), însă pentru perioadele anterioare anului 2011 este necesar carnetul de muncă sau adeverințe de la angajatori.
Documente acceptate:
- carnetul de muncă (pentru perioadele lucrate până la 31 decembrie 2010);
- adeverințe emise de angajatori, care conțin perioada exactă și contribuțiile achitate;
- fișe fiscale și declarații 112 depuse la ANAF;
- contracte individuale de muncă și decizii de încetare;
- acte doveditoare privind perioadele asimilate (diplome, decizii militare, certificate medicale).
Este recomandat ca fiecare persoană să verifice periodic situația contribuțiilor pe site-ul CNPP, în contul personal, unde se poate consulta istoricul de asigurare.
Această verificare ajută la evitarea neconcordanțelor atunci când se solicită pensia.
Cum se calculează pensia în funcție de vechime
Formula de calcul a pensiei este simplificată în noua lege și are la bază numărul total de puncte acumulate de persoană, împărțit la stagiul complet de cotizare și înmulțit cu valoarea punctului de referință.
Formula generală: Pensia = Total puncte × Valoarea punctului de referință (VPR)
Valoarea punctului de referință (VPR) va fi actualizată anual, în funcție de salariul mediu brut. În 2024, VPR este estimat la 81 de lei.
Exemplu practic: Dacă o persoană a acumulat 80 de puncte în total, pensia va fi 80 × 81 = 6480 lei brut.
Pentru perioadele de vechime în condiții deosebite (mine, energie, construcții, armată), se acordă sporuri de punctaj, conform anexelor legii. Acestea pot majora pensia finală cu procente între 10% și 50%, în funcție de durata activității în condiții speciale.
Diferența între vechime și stagiu de cotizare
Deși în vorbirea curentă sunt folosite ca sinonime, vechimea și stagiul de cotizare nu înseamnă același lucru.
- Vechimea include toate perioadele recunoscute legal, fie lucrate efectiv, fie asimilate (șomaj, studii, armată).
- Stagiul de cotizare reprezintă doar perioada pentru care s-au plătit contribuții la bugetul asigurărilor sociale.
Astfel, cine a avut perioade fără contribuții, dar cu activități recunoscute prin lege, poate avea o vechime mai mare decât stagiul de cotizare.
Pentru dreptul la pensie, se ține cont în principal de stagiul de cotizare, iar vechimea completă contează pentru stabilirea tipului de pensie (anticipată, de limită de vârstă, de invaliditate etc.).
Pensia anticipată și efectul vechimii
Legea pensiilor prevede posibilitatea pensionării anticipate pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare mai mare decât cel complet.
Condiții principale:
- minimum 35 de ani de cotizare efectivă;
- posibilitatea de reducere a vârstei de pensionare cu până la 5 ani, fără penalizare, dacă s-a depășit cu cel puțin 8 ani stagiul complet;
- fără perioade asimilate, doar cotizare reală.
Astfel, persoanele cu vechime consistentă pot beneficia de pensie anticipată fără diminuarea valorii.
De exemplu, un angajat cu 43 de ani de muncă poate ieși la pensie la 60 de ani (în loc de 65), fără pierdere de puncte.
Recomandări practice pentru salariați și freelanceri
Pentru a asigura o pensie corectă și completă:
- verifică anual contribuțiile în contul CNPP;
- păstrează toate documentele care dovedesc perioadele lucrate;
- completează stagiul lipsă prin contribuții voluntare, dacă ai perioade neasigurate;
- în cazul activităților independente, plătește constant contribuția la CAS;
- verifică dacă angajatorul a raportat corect contractul în REVISAL.
Aceste măsuri previn erorile la calculul final al pensiei și permit o planificare mai clară a momentului pensionării.
Legea pensiilor 360/2023 aduce un sistem mai coerent și mai echitabil, bazat pe contributivitate și pe recunoașterea exactă a vechimii în muncă. Calculul pensiei devine mai transparent, iar punctajul se raportează direct la veniturile și contribuțiile plătite.
Pentru fiecare angajat sau lucrător independent, este important să cunoască diferența dintre vechime și stagiu de cotizare și să-și verifice periodic situația la CNPP. O evidență clară a contribuțiilor și o carieră cu raportări corecte asigură nu doar dreptul la pensie, ci și un venit stabil și corect la vârsta pensionării.
Sistemul public rămâne un pilon esențial al siguranței sociale, iar înțelegerea modului în care funcționează Legea pensiilor și calculul vechimii este primul pas pentru o planificare financiară sănătoasă pe termen lung.